Descriere

TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

A. LIMBA ROMÂNĂ

Elemente de fonetică și de ortografie, ortoepie și ortografie
– Alfabetul limbii române
– Alfabetul fonetic internațional
– Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane
– Corespondența literă-sunet
– Silaba și despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic)
– Accentul. Utilizarea corectă a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de
normă
– Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
– Scrierea și pronunția corectă a cuvintelor de origine străină
– Semne de punctuație și de ortografie

Elemente de vocabular
– Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului
– Sensul cuvintelor (sens propriu de bază; sens secundar; sens figurat)
– Mijloace de îmbogățire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: împrumuturile)
– Familia de cuvinte; câmpul lexical
– Relații semantice:
• sinonime
• antonime
• omonime
• cuvinte polisemantice
• paronime

Părțile de vorbire
– Verbul – modurile verbale (indicativ, condițional-optativ, conjunctiv, imperativ) și timpurile verbale; forme verbale nepersonale (infinitiv, participiu, gerunziu, supin); ortografie și ortoepie.
– Substantivul și articolul – substantive comune și substantive proprii; genul și numărul; substantive colective; cazul substantivelor; funcții sintactice; categoria determinării: articolul hotărât și nehotărât; ortografie și ortoepie.
– Adjectivul – tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparație; funcții sintactice; ortografie și ortoepie.
– Pronumele și adjectivul pronominal – tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de întărire; pronumele de politețe; pronumele și adjectivul posesiv; pronumele și adjectivul demonstrativ; pronumele și adjectivul interogativ; pronumele și adjectivul relativ; pronumele și adjectivul nehotărât; pronumele și adjectivul negativ); cazuri și funcții sintactice; ortografie și ortoepie.
– Numeralul – tipuri de numeral (cardinal și ordinal), categoria numărului, genului; valoarea adjectivală, substantivală și pronominală; cazul; funcții sintactice; ortografie și ortoepie.
– Adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția – tipuri/clasificare; recunoaștere; ortografie, ortoepie și punctuație.

Organizarea propoziției și a frazei
– Enunțul. Tipuri de enunț – propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative
– Propoziții afirmative și negative
– Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea – modalități/mijloace de realizare

Funcții sintactice
– Predicatul – verbal și nominal-realizări ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ și nume predicativ-realizări; propoziția predicativă, realizare a numelui predicativ-recunoaștere, construcție/exemplificare
– Subiectul – exprimat: simplu și multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subînțeles și inclus; realizări ale subiectului
– Complemente
• complementul direct – recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative
• complementul indirect – recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative
• complementul prepozițional – recunoaștere; realizări ale complementului prepozițional; aspecte normative
– Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod – recunoaștere; realizări ale circumstanțialelor de loc, de timp, de mod
– Atributul – recunoaștere, realizări ale atributului

Elemente de stilistică
– Limba standard
– Limba vorbită. Limba scrisă
– Limbaj popular. Varianta regională a limbii
– Limbaj colocvial

B. LITERATURA ROMÂNĂ

Genul epic – specii literare: balada populară și cultă, basmul popular și cult, fabula, legenda populară, romanul, schița

a) Concepte operaționale asociate:

– instanțele comunicării narative: autor, narator, personaj, citator
– construcția discursului narativ: specie literară, acțiune, tema, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spațiale și temporale, personaje – tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber

b) Conținuturi:

– balada populară: Miorița, Monastirea Argeșului
– balada cultă: Andrii Popa de Vasile Alecsandri, Pașa Hassan de George Coșbuc
– basmul popular: Greuceanu, Prâslea cel voinic și merele de aur
– basmul cult: Făt-Frumos din lacrimă de Mihai Eminescu, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
– fabula: Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica de Grigore Alexandrescu
– legenda populară: Legenda ciocârliei, Legenda lăcrămioarelor
– romanul: Baltagul de Mihail Sadoveanu, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu
– schița: D-l Goe… de I. L. Caragiale, Vizita… de I. L. Caragiale

Genul liric – specii literare: pastelul

a) Concepte operaționale asociate:

– elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică
– elemente de prozodie: aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, enumerația, repetiția, interogația retorică etc.)

b) Conținuturi: se studiază câte două texte poetice aparținând următorilor autori: Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ana Blandiana, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Nichita Stanescu

Genul dramatic – specii literare: comedia

a) Concepte operaționale asociate: acte, scene, tablouri, didascalii, conflict dramatic, personaj, dialog, monolog, tema, categorii estetice – comical

b) Conținuturi:
– comedia: O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale

TEMATICA PENTRU INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE – EDUCAȚIE TIMPURIE ȘI CURRICULUMUL PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI

• Educație, inovație și reformă
– Educația și provocările lumii contemporane. Noile educații
– Educația timpurie – dimensiune a învățării pe tot parcursul vieții
– Alternative educaționale în educația timpurie
– Tranziția copilului mic din familie la creșă și/sau grădiniță

• Educabilitatea. Factorii dezvoltării personalității umane – interacțiuni și dominante
– Conceptul de dezvoltare și conceptul de educabilitate
– Ereditatea, factor intern al dezvoltării personalității
– Mediul, factor extern al dezvoltării personalității
– Educația – factor hotărâtor al dezvoltării psihice; specificul influențelor educative la vârstele timpurii
– Metode, tehnici și instrumente de cunoaștere a specificului dezvoltării psihice la vârstele timpurii. Repere ale dezvoltării la vârstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală; Dezvoltarea socio-emoțională; Capacități și atitudini în învățare; Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii; Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii)

• Proiectarea didactică în învățământul antepreșcolar
– Conceptul de proiectare didactică; funcțiile proiectării didactice; etapele proiectării didactice
– Produsele curriculare fundamentale: plan de învățământ, programă școlară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul didactic

• Joc și învățare în educația timpurie
– Joc și învățare – delimitări conceptuale
– Jocul ca activitate fundamentală a copilului: evoluția comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani – rolul educator-puericultorului în activitățile ludice; cerințe generale privind organizarea spațiului fizic pentru educația și dezvoltarea copilului de la naștere la 3 ani
– Tipuri de jocuri specifice vârstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de construcții, jocuri-mimă, jocuri muzicale, jocuri de rol
– Jucăria și rolul ei psihopedagogic: semnificația jucăriei pentru copil, rolul jucăriei în dezvoltarea psihică a copilului
– Jocul ca mijloc de explorare și experimentare
– Aspecte psihopedagogice ale învățării de la 0-3 ani
– Relația dezvoltare-învățare: teorii ale învățării (J. Piaget, L.S. Vigotski, Maria Montessori etc.) și tipuri de învățare
– Învățarea centrată pe copil
– Direcții ale diferențierii intervențiilor educaționale/experiențelor de învățare: diferențierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalităților de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic și psihologic, diferențierea experiențelor de învățare și dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferențierii intervențiilor de îngrijire și educație la copiii mici
– Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță

• Managementul grupurilor de copii
– Dinamica relațiilor în grupul de copii (relația copil – copil, relația copil – educator-puericultor)
– Relația unitate de învățământ – familie. Aspecte specifice ale comunicării cu părinții (contexte de comunicare, modalități de comunicare, etape, atribuții, drepturi)
– Rolul cadrului didactic în proiectarea, monitorizarea și evaluarea activităților ludice și de învățare: includerea activităților ludice alese în programul grupei, pregătirea activităților ludice și de învățare, modalități de evaluare și monitorizare a activităților
– Colaborarea cu părinții, colegii, cu alte categorii profesionale și comunitatea

• Copiii cu cerințe educative speciale (CES) în creșă
– Servicii integrate și incluzive în educația timpurie
– Colaborarea cu părinții și cu alte categorii profesionale de sprijin

TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN CREȘĂ

• Curriculum pentru educația timpurie
– activități ludice și de învățare pentru copiii sub 3 ani (rutine și tranziții, activități tematice, jocuri și activități liber-alese)

• Proiectarea didactică – elaborarea documentelor de proiectare didactică
– planificare calendaristică săptămânală, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective, evenimente didactice)

• Organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
– ambianța psiho-relațională
– modalități de organizare a grupei
– modele de aranjare spațială a grupei
– activități ludice și de învățare cu grupa

• Organizarea și realizarea activităților ludice și de învățare în educația timpurie
– jocuri și activități liber-alese
– rutine și tranziții
– activități tematice (activități de creație și comunicare, activități de cunoaștere, activități de muzică și mișcare, activități artistice și de îndemânare, activități în aer liber, jocul)
– activități extrașcolare

• Evaluarea în educația timpurie
– funcții ale evaluarii (constatativă, predictivă, diagnostică)
– forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formative / continuă, evaluare sumativă / cumulativă)
– metode și instrumente de evaluare – tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observarea sistematică, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fisele de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în grădiniță, caietul de observații etc.)