Descriere
LIMBA ROMÂNĂ ȘI LITERATURA PENTRU COPII
Candidații vor dovedi formarea următoarelor competențe specifice:
✔️ identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate
✔️ valorificarea valențelor educative ale textelor literare utilizate
✔️ identificarea și analiza principalelor elemente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ
✔️ identificarea și analiza principalelor elemente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului dramatic
✔️ identificarea și analiza principalelor elemente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului liric
✔️ elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate
✔️ utilizarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexicosemantice, compatibile cu situația de comunicare
✔️ utilizarea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris
✔️ utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate, precum și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată
✔️ identificarea organizării morfologice și sintactice a textelor realizând corelații inter-/intradisciplinare
CONȚINUT TEMATIC
A. Limba Română
1. FONETICĂ ȘI FONOLOGIE
a) Aparatul fonator și sunetele limbii române
b) Clasificarea articulatorie și acustică a vocalelor și a consoanelor limbii române. Semivocale
c) Corespondența dintre litere și sunete
d) Segmentul vocalic: Diftong. Triftong. Hiat
e) Silaba. Regulile silabației în limba română
f) Ortografia și despărțirea cuvintelor în silabe
g) Unitățile suprasegmentale intensive și extensive (accentul și intonația)
h) Accentul. Reguli de folosire corectă a accentului în limba română
2. PUNCTUAȚIE, ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE
a) Principii care stau la baza ortografiei
b) Norme ortografice și norme ortoepice
c) Semnele de punctuație si de ortografie
d) Funcționalitatea semnelor de punctuație și a semnelor ortografice
e) Scrierea cu majusculă. Abrevierile
3. LEXICOLOGIE
a) Cuvântul ca unitate de bază a vocabularului
b) Sensul cuvintelor: sensul propriu și sensul figurat
c) Relații semantice între cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie)
d) Îmbogățirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)
e) Expresii și locuțiuni
4. MORFOLOGIE
a) Părțile de vorbire flexibile:
– Verbul – Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcții sintactice
– Substantivul – Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcții sintactice
– Articolul – Clasificare
– Pronumele – Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcții sintactice
– Adjectivul – Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcții sintactice
– Numeralul – Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Funcții sintactice
b) Părțile de vorbire neflexibile (Clasificare. Funcții sintactice):
– Adverbul – Clasificare. Grade de comparație. Funcții sintactice
– Conjuncția – Clasificare
– Prepoziția – Clasificare. Prepoziții care se construiesc cu genitivul, dativul, acuzativul
– Interjecția – Clasificare. Funcții sintactice
5. SINTAXA
A. Sintaxa propoziției:
a) Părți principale de propoziție:
– Subiectul – Clasificare
– Predicatul – Clasificare
– Acordul dintre subiect și predicat
b) Părți secundare de propoziție:
– Atributul – Clasificare
– Complementul – Clasificare
B. Sintaxa frazei:
a) Propoziția și felul propozițiilor
b) Fraza
c) Raporturile sintactice în frază și în propoziție
d) Mijloacele de exprimare a raporturilor sintactice în propoziție și în frază
e) Tipuri de propoziții subordonate în frază: subiectivă, predicativă, atributivă, completivă directă și completivă indirectă, circumstanțiale
B. Literatura pentru copii
1. CREAȚIA POPULARĂ
a) Genul liric – lirica populară
– Colinde
– Proverbe, zicători, ghicitori
– Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)
b) Genul epic
– Basmul: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur
2. CREAȚIA CULTĂ
a) Genul epic
– Fabula: Jean de La Fontaine – Greierele și furnica. Grigore Alexandrescu – Oglindele
– Legenda: Călin Gruia – Povestea florii-soarelui, Eugen Jianu – Legenda ghiocelului/Legenda buburuzei
– Basmul: Mihai Eminescu – Făt-Frumos din lacrimă; Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb; Basmul modern: Carlo Collodi – Pinocchio; Lyman Frank Baum – Vrăjitorul din Oz.; Joseph Jacobs – Jack și vrejul de fasole
– Povești: Ion Creangă – Fata babei și fata moșneagului / Punguța cu doi bani; Ioan Slavici – Doi feți cu stea în frunte; Hans Christian Andersen – Rățușca cea urâtă; Frații Grimm – Albă ca Zăpada; Charles Perrault – Scufița Roșie
– Povestiri: Emil Gârleanu – Gândăcelul; Ion Creangă – Ursul pâcălit de vulpe/ Capra cu trei iezi; Octav Pancu Iași – Iedul cu trei capre; Barbu Ștefănescu-Delavrancea – Bunicul/ Bunica; Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunată; Eric Carle – Vrei să fii prietenul meu?, Omida mâncăcioasă; Sigrid Laube – Balul florilor; David Mckee – Elefantul Elmer; Ion Creangă – Moș Ion Roată și Unirea; Dumitru Almaș – Povestiri istorice
– Schițe: I.L.Caragiale – D-l. Goe…/ Vizită…
– Romanul pentru copii și despre copii: Ion Creangă – Amintiri din copilărie; Mark Twain – Aventurile lui Tom Sawyer/ Aventurile lui Huckleberry Finn; Antoine de Saint-Exupéry – Micul prinț
b) Genul liric
– Poezia despre copilărie: George Coșbuc – Iarna pe uliță, La oglindă/ La Paști; Elena Farago – Sfatul degetelor
– Poezia despre natură și viețuitoare: Mihai Eminescu – Revedere, Somnoroase păsărele; Vasile Alecsandri – Pasteluri; Tudor Arghezi – Zdreanță/ Tâlharul pedepsit; George Topârceanu – Balada unui greier mic/ Gospodina; Elena Farago – Cățelușul șchiop/ Gândăcelul
METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
Candidații vor dovedi formarea următoarelor competențe specifice:
✔️ abordarea flexibilă a curriculumului pentru educație timpurie;
✔️ alegerea și adecvarea principiilor și strategiilor didactice de predare-învățare-evaluare utilizate în cadrul activităților desfășurate în învățământul preșcolar, în vederea formării comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educație timpurie;
✔️ adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea și diferențierea învățării;
✔️ abordarea integrată a învățării în învățământul preșcolar prin valorificarea corelațiilor intra- și interdisciplinare;
✔️ valorificarea lecturii personalizate a programei școlare în proiectarea didactică pe termen lung și scurt;
✔️ conceperea unor instrumente de evaluare, analiză și interpretarea rezultatelor în scopul optimizării acțiunii didactice;
✔️ dezvoltarea unor parteneriate educaționale, în vederea susținerii calității educației și a dezvoltării instituționale.
CONȚINUT TEMATIC
1. CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE
• Structura curriculumului pentru educația timpurie; Principii și valori fundamentale
• Concepte de bază ale curriculumului pentru educația timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltării, comportamente observabile, domenii experiențiale, teme anuale de studiu)
• Planul de învățământ – importanță și organizare
• Metodologia de aplicare a planului de învățământ – elemente de bază:
– Programul zilnic de activitate;
– Activități pe domenii experiențiale;
– Jocuri și activități liber-alese;
– Activități pentru dezvoltare personală (rutine, tranziții, activități opționale și activitățile de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activitățile extrașcolare).
2. PROIECTAREA ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE
• Lectura personalizată a programei pentru educația timpurie și implicațiile ei în proiectarea didactică pe termen lung și scurt
• Structura și conținutul planificării anuale/planificării calendaristice
• Structura și conținutul proiectelor tematice
• Structura și conținutul proiectelor de activitate (integrată și/sau pe discipline)
• Categoriile de activități de învățare și modul de integrare în proiectarea didactică; Activități integrate și activități monodisciplinare
3. MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE. ORGANIZARE ȘI REALIZARE
• Jocul – principala formă de organizare a procesului de învățământ în grădiniță; Clasificarea jocurilor; Funcțiile jocului. Valențe formative/educative ale jocului
• Organizarea spațiului/mediului educațional (intern și extern, fizic și social); cerințe psiho-pedagogice și ergonomice
• Combinații între diferite strategii didactice, în viziune sistemică
– Metode, tehnici și procedee folosite în cadrul diferitelor tipuri de activități de învățare.
– Modalități de optimizare a situațiilor/contextelor de învățare prin intermediul mijloacelor didactice și a materialului didactic.
• Diferențiere și individualizare în procesul de învățământ desfășurat în grădiniță. Adaptare curriculară
• Variante de organizare și de realizare a activităților de învățare pe domenii experiențiale: povestirea; repovestirea; lectura educatoarei; jocul didactic; convorbirea; memorizarea; lectura după imagini; observarea, jocul de rol, jocul de mișcare, jocul muzical, modelaj, desen, pictură etc.
• Variante de organizare și de realizare a activităților pentru dezvoltare personală: rutine (întâlnirea de dimineață), tranziții, activități opționale, activități de dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după-amiezii, activități extrașcolare
• Variante de organizare și realizare a jocurilor și activităților liber-alese
• Variante de organizare și de realizare a activităților integrate
• Parteneriatul educațional. Relația grădiniță‒școală și relația grădiniță‒familie–comunitate
4. EVALUAREA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
• Conceptul de evaluare: definire și analiză. Forme ale evaluării specifice învățământului preșcolar. Funcțiile evaluării în grădiniță
• Metode și instrumente de evaluare a rezultatelor și a progreselor în învățare ale copilului preșcolar. Fișa de apreciere a progresului copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare – structură și modalitatea de completare; roluri
• Proiectarea evaluării. Interpretarea și valorificarea rezultatelor evaluării în învățământul preșcolar
